Mar 16

DINEL STAICU

Dinel Staicu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dinel Nuțu (fost Staicu) este un om de afaceri român. Este cunoscut pentru construcția și amenajarea Muzeului Comunismului de la Scornicești și a Palatul Republicii Socialiste de la Podari. Cel din urmă se întinde pe o suprafață de 200 de hectare și este amplasat chiar pe malul râului Jiu. Este proprietarul Casei Bujorului din Craiova, casa de protocol a familiei Ceaușescu.
A fost proprietar al echipei de fotbal FC Universitatea Craiova, vândută în 2004 pentru cinci milioane de euro lui Adrian Mititelu.
În ianuarie 2010 era șeful SIF Oltenia.
La începutul anului 2011 și-a schimbat numele de familie în Nuțu.
Controverse
În septembrie 2008, Dinel Staicu era acuzat de Departamentul Național Anticorupție (DNA) de fraudarea Băncii Internaționale a Religiilor (BIR) cu 5 milioane de euro .
La data de 15 iunie 2010, Dinel Staicu și fostul președinte al BIR Ion Popescu au fost condamnați la patru ani de închisoare cu executare și la plata a peste opt milioane de lei, într-un dosar privind o fraudă de cinci milioane de euro .
La data de 16 decembrie 2010, Tribunalul București l-a condamnat pe Dinel Staicu la 12 ani de închisoare în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor, majorând astfel pedeapsa de patru ani de închisoare primită de acesta la Judecătoria Sectorului 4. După apelul lui Staicu, sentința a fost schimbată definitiv în aprilie 2011 de Curtea de Apel București la 7 ani închisoare.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a judecat, contestaţia în anulare a lui Dinel Nuţu, fost Staicu, făcută împotriva deciziei de condamnare la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor.
Astfel, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti arată că în cazul lui Dinel Nuţu există autoritate de lucru judecat, în sensul că o altă instanţă s-a pronunţat pe acuzaţiile faptice aduse omului de afaceri.
Completul de judecată din dosarul BIR nu a constatat acest lucru şi l-a condamnat pe Dinel Nuţu la şapte ani de închisaore. Prin decizia luată instanţa a constatat că, într-o altă cauză, Curtea de Apel Craiova a stabilit că Dinel Staicu nu se face vinovat de acuzaţiile pentru care a fost judecat şi condamnat în dosarul BIR.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, astfel că mandatul de executare a pedepsei emis pe numele lui Dinel Nuţu în dosarul BIR a fost anulat.

Apr 01

Cineva incaseaza si azi bani grei de pe urma defunctei Bănci Internaţionale a Religiilor.

 

sursa: antena3

ANDREEA MUNTEA

 

Cineva incaseaza si azi bani grei de pe urma defunctei Bănci Internaţionale a Religiilor. E vorba despre sume ameţitoare, zeci de milioane de euro, care au intrat în conturile seriosului ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu, ale socrului său, Călin Andrei Zamfirescu şi ale asociaţilor. Informaţiile şi documentele pe care le veţi vedea imediat vă vor arăta cât de uşor ajung să obţină averi colosale cei care ştiu cum să servească regimul.
Evenimentele politice sunt şi ele la Ordinea Zilei:Boc s-a dus la Reşiţa să-i convingă pe primarii PDL să nu plece după Frunzăverde. Prea târziu însă, 38 anunţaseră deja dimineaţă că trec la USL. Piedone a renunţat şi el la flirtul cu UNPR şi s-a întors la USL pentru care va candida, din nou, la primăria sectorului 4. Mişcarea Populară pare să fi murit înainte de a se fi născut: Ioan Oltean spune că mâine s-ar putea pune capăt oficial acestei poveşti, în timp ce colegii lui ,Udrea şi Stănişoară, o vor botezată şi semnează tot felul de alianţe la nivel local în numele acestei mişcări. Aşadar degringoladă totală în rândurile puterii zilele astea.
Adrian Năstase şi soţia lui au primit 3 ani de închisoare cu suspendare în Trofeul Calităţii, al treilea dosar în care sunt judecaţi. Urmează recursul şi pentru acest dosar, dar şi pentru dosarul Zambaccian în care fostul premier a fost condamnat la 2 ani cu executare.
Bogdan Firuleasa, avocat, Catalin Ivan, europarlamentar PSD, Dragos Frumosu, presedinte fed sind ind alimentara, Marian Petrache, PNL

 

sursa: antena3

Vezi emisiunea La_Ordinea_Zilei-19

Mar 22

Gafele procurorilor DNA l-au scăpat pe Dinel de puşcărie

 

Gafele procurorilor DNA l-au scăpat pe Dinel de puşcărie

Actualitate - Aldezir MARIN
Curtea de Apel Bucureşti a făcut ieri publică motivarea hotărârii din 22 februarie, prin care s-a dispus desfiinţarea hotărârii instanţei prin care Dinel Nuţu (fost Staicu) a fost condamnat la șapte ani de puşcărie. Judecătoarele Veronica Cîrstoiu, Liliana Bădescu şi Dumitriţa Piciarcă de la Curtea de Apel București au dat vina pe procurorii DNA, care ar fi efectuat urmăriri penale paralele în două dosare pe numele lui Dinel, în care există două soluţii definitive total opuse.

Dinel Staicu a fost trimis în judecată pe 9 noiembrie 2006, alături de Ion Popescu, fostul director al Băncii Internaţionale a Religiilor, şi funcţionarii BIR Radian Răceală şi Viorica Duţu, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată. Din probele administrate de procurorii DNA s-a stabilit că, în perioada iulie 1999 – februarie 2000, în calitate de preşedinte al băncii, director, respectiv şef serviciu, Popescu, Răceală şi Duţu au aprobat, cu încălcarea normelor bancare, cesiuni de creanţă în valoare de106.786.123.000 de lei vechi şi credite în valoare de 80.535.611.000 de lei către 11 societăţi comerciale controlate de Dinel Staicu. Creditele s-au acordat cu încălcarea normelor interne de creditare ale BIR, dar şi a reglementărilor BNR prin care se interzicea creditarea societăţilor pentru care nu putea fi efectuată analiza bonităţii şi a posibilităţilor de rambursar.
În 2006, inculpaţii au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, iar în mai 2010, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti i-a condamnat pe Dinel Staicu şi Ion Popescu la câte patru ani de închisoare. Ceilalţi doi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare. La apel, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Staicu la 12 ani de închisoare, aceeaşi pedeapsă primind-o şi Popescu. De asemenea, instanţa a dispus condamnarea la câte şase ani de închisoare a foştilor funcţionari BIR, Viorica Duţu şi Radian Răceală. A urmat recursul, care s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care a dat o hotărâre definitivă în acest dosar pe 4 aprilie 2011. Dinel şi Popescu au primit câte şapte ani de închisoare, Răceală – cinci ani, iar Viorica Duţu – patru. Dinel Staicu nu a fost încarcerat imediat după pronunţarea sentinţei pentru că, între timp, îşi schimbase numele în Dinel Nuţu şi plecase din ţară. A fost prins în Ungaria, extrădat şi încarcerat la sfârşitul lunii aprilie.

O hotărâre… surprinzătoare 

După ce a ajuns după gratii, Dinel Nuţu a început să facă demersurile pentru a ieşi din puşcărie. Astfel, pe 23 noiembrie 2011, Nuţu a formulat la CAB o contestaţie în anulare (cale extraordinară de atac, prin care condamnatul poate cere anularea unei hotărâri judecătoreşti definitive). Condamnatul Nuţu a susţinut că a fost judecat de două ori pentru aceleaşi fapte, iar instanţa a admis contestaţia şi a dispus desfiinţarea sentinţelor date până în aprilie 2011 de instanţele din Bucureşti. Judecătoarele Veronica Cîrstoiu, Liliana Bădescu şi Dumitriţa Piciarcă au anulat mandatul de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare emis pe numele lui Nuţu în aprilie 2011.
Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au declarat în februarie că sunt surprinşi de decizia instanţei. „Înainte de anularea sentinţei de condamnare, şase judecători de la trei instanţe diferite din Bucureşti apreciaseră că faptele lui Dinel Staicu impun sentinţe de condamnare. Pentru a invoca autoritatea lucrului judecat trebuie să existe altă hotărâre pentru aceleaşi fapte pentru care a fost condamnat Dinel Staicu. Or, o asemenea hotărâre nu există nicăieri în ţară“, a precizat Livia Săplăcan, purtătoarea de cuvânt al DNA.

Cum au „comis-o“ procurorii DNA

După cum a relatat GdS, după pronunţarea din 22 februarie a CAB, judecătorii au ţinut cont de un dosar disjuns din dosarul în care a fost condamnat Nuţu şi ceilalţi trei inculpaţi. Este vorba de un dosar instrumentat de DNA Craiova şi în care s-a dat NUP.
Cele trei judecătoare de la CAB au consemnat, în motivarea hotărârii prin care l-au „iertat“ pe Dinel de șapte ani de puşcărie, că procurorii DNA au reuşit performanţa să-l cerceteze pentru aceleaşi fapte în două dosare diferite.
Astfel, din dosarul nr. 61/P/2002 instrumentat de DNA Bucureşti, în care inculpaţii au şi fost condamnaţi în aprilie 2011, la DNA Craiova s-a disjuns dosarul nr. 83/P/2008, în care faţă de Dinel s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Ulterior, Curtea de Apel Craiova a menţinut rezoluţia nr. 83/P/2008 a procurorilor DNA.
Mai exact, cele trei judecătoare de la CAB au reţinut în motivarea hotărârii că „se constată fără putinţă de tăgadă că faptele pentru care petentul condamnat contestator a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 61/P/2001 din 9 noiembrie 2006, finalizat cu o hotărâre de condamnare pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I-a Penală a avut la bază – sub aspectul situaţiei de fapt – tot încheierea aceloraşi contracte de cesiune de creanţă şi obţinerea de credite, neînregistrarea în evidenţele contabile, cu consecinţa prejudicierii BIR, ce reflectă aceeaşi perioadă infracţională: iulie 1999 –  ianuarie 2000“.
În plus, în ambele dosare, a fost vorba de „acelaşi prejudiciu, aceleaşi părţi, aceleaşi societăţi comerciale, acelaşi probatoriu, aceeaşi parte civilă BIR SA şi aceeaşi expertiză contabilă“. Instanţa a mai reţinut că „prezintă importanţă sub aspectul normei procesual penale faptul că s-au efectuat urmăriri penale paralele în cele două dosare, în care există două soluţii definitive. Indiferent dacă sunt de condamnare ori de netrimitere în judecată, ele sunt date de instanţe diferite, astfel că aici se găseşte situaţia nepermisă a cercetării/urmăririi penale în paralel“.
Livia Săplăcan a declarat pentru GdS, ieri, după ce motivarea CAB a fost făcută publică, că „nu mai avem ce să adăugăm. Ce s-a spus este suficient“.

Tot după gratii

Deşi a fost „iertat“ de cei şapte ani de puşcărie, Dinel Nuţu nu a ieşit încă din Penitenciarul Rahova pentru că este arestat preventiv în dosarul „Transgaz“, dosar aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. În acest dosar, Dinel Nuţu este acuzat că a prejudiciat compania de stat Transgaz Mediaş cu aproape 11 milioane de euro.

Puteau evita greşeala

CAB a menţionat că s-ar fi evitat cercetările paralele şi Dinel nu ar fi scăpat de puşcărie dacă DNA Bucureşti ar fi citit referatul trimis de colegii lor de la Craiova. DNA Craiova a trimis la Bucureşti un referat cu propunere de declinare şi de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 56/P/2006, finalizat cu decizia penală nr. 292/11.03.2010 a Curţii de Apel Craiova în care s-a precizat: „Spre observare, în scopul de a evita dubla înregistrare a cauzei, ce formează obiectul urmăririi penale, în dosarul nr. 61/P/2002“.

  • Currently 4.44/5  Notează articolul.  Nota curentă: 4.4 din 9 voturi

 

Mar 22

Motivarea CAB este dovada clara a modului in care DNA si Parchetul General au jucat ping-pong cu dosarul lui Dinel Staicu

PRELUARE   din    ,,LUMEA JUSTITIEI’’ –

Motivarea CAB este dovada clara a modului in care DNA si Parchetul General au jucat ping-pong cu dosarul lui Dinel Staicu, tinand-o din disjungere in disjungere, iesind un talmes-balmes de n-a mai stiut stanga ce face dreapta. DNA ar trebui sa-si faca ordine in propria ograda

Marţi, 20 martie 2012 15:45 | Scris de Voichita RASCANU |  |  |

Magistrati – Instante

Magistratii Liliana Badescu, Veronica Carstoiu si Dumitrita Piciarca, de la Sectia I Penala a Curtii de Apel Bucuresti si-au motivat decizia prin care au admis contestatia in anulare formulata de Dinel Staicu, alias Dinel Nutu, anuland astfel condamnarea la 7 ani de inchisoare pe care acesta a primit-o in dosarul falimentarii Bancii Internationale a Religiilor.Cele trei judecatoare, pe numele carora seful DNA, Daniel Morar (foto), a spus raspicat intr-o emisiune de televiziune, ca a deschis un dosar de cercetare penala, au aratat, in decizia penala nr.381, din dosarul 9972/2/2011, cum procurorii DNA si cei ai Parchetului General au inregistrat mai multe dosare cu privire la Dinel Staicu, pe aceleasi fapte, aceeasi perioada de timp, dar mai ales, cum si-au declinat competentele de la unul la altul, cum au dat disjungeri peste disjungeri si cum au schimbat incadrarile juridice, pe aceeasi situatie de fapt, fara nicio explicatie logica sau juridica. Mai mult, judecatoarele au explicat si de ce cele doua instante care au pronuntat condamnari pe numele lui Staicu, Curtea de Apel Craiova si Curtea de Apel Bucuresti, au exclus din start sustinerile inculpatului, potrivit caruia era judecat a doua oara pentru acelasi lucru: magistratii de la CAB si CA Craiova au luat in considerare numai NUP-urile primite de Staicu, pe care nu le-au considerat ca avand autoritate de lucru judecat, dar nu au urmarit firul mai departe, pentru a observa ca NUP-urile au fost confirmate prin decizii definitive de instante si ca procurorii nu au invocat imprejurari noi care sa conduca la deschiderea altor cauze, ci cercetarile in mai multe dosare penale, la diferite unitati de parchet, pe aceleasi fapte, persoane, imprejurari si perioade de timp, au fost derulate in PARALEL.

Parchetul a desfasurat cercetari paralele pe aceleasi fapte si persoane. In fata instanta, in judecarea contestatiei in anulare, procurorii nu au negat ca cercetarile au fost paralele

In motivarea deciziei de admitere a contestatiei in anulare, CAB a constatat ca: “(…) actul procurorului de neincepere a urmaririi penale, mentinut de judecator dobandeste autoritate de lucru judecat, intrucat dispozitiile sale privind motivele de drept au caracterul unei adevarate ’judecati’. Asadar textul precitat vorbeste despre hotarari judecatoresti (lucru judecat), fara a face vreo distinctie intre hotarari, dupa procedura in care acestea au fost pronuntate, si nici dupa vreun alt criteriu. Mai mult, art. 2781, alin. 11 din Cod procedura penala prevede ca atunci cand fata de o persoana a fost pronuntata o hotarare definitiva de respingere ca nefondata, a plangerii (indreptate impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata), acea persoana nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afara de situatia (ceea ce nu este cazul in speta) in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala. Este in afara de orice discutie ca legiuitorul, in inalta sa intelepciune, atunci cand a dorit sa spuna expres un lucru pentru a transa o problema a facut-o, cum este in cazul de fata prin dispozitiile art. 2781 alin. 11 Cod procedura penala. Deci, nici macar nu se pune problema interpretarii dispozitiilor legale sus mentionate, pentru ca legiuitorul a transat in mod expres problema, iar alte discutii ar fi pur formale. Astfel, in situatia in care nu se descopera fapte noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala, orice activitate este paralizata dupa pronuntarea unei hotarari definitive adoptate in conditiile art. 2781 Cod procedura penala. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene si Curtea Interamericana a drepturilor omului, in jurisprudenta lor, au pus in evidenta diferenta intre formula ’aceleasi fapte’ si expresia ’aceeasi infractiune’ si au decis sa adopte o interpretare a principiului discutat, intemeiata in mod strict ’numai pe identitatea de fapte materiale, fara a retine in calitate de criteriu pertinent calificarea juridica a acelor fapte’ data de normele juridice ale statului in cauza. (…)Astfel, s-a conchis ca identitatea de fapta nu presupune insa, ca si incadrarea juridica data faptei prin hotararea penala definitiva, sa fie aceeasi, intrucat existenta autoritatii de lucru judecat produce efect chiar daca faptei definitiv judecate i s-a dat o alta incadrare juridica. Asadar, ceea ce intereseaza sub aspectul identitatii de obiect este fapta materiala, iar nu incadrarea juridica, iar dupa ce s-a pronuntat o hotarare definitiva, iar ulterior se face o noua judecata pentru aceeasi fapta, chiar sub o alta incadrare juridica si se pronunta o noua hotarare definitiva, se impune desfiintarea celei de a doua hotarari definitive data cu incalcarea autoritatii de lucru judecat. Ori, in cauza de fata este evident ca nu s-a procedat asa. Astfel, s-a ajuns ca in urma unor disjungeri si declinarii, fapte care in substanta lor sunt aceleasi, acestea sa fie cercetate in mai multe proceduri, neavand importanta ca in fiecare procedura s-a dat faptelor incadrari juridice diferite. In cauza a existat o dublare a procedurilor judiciare indreptate impotriva aceleiasi persoane, iar procedura soldata cu o condamnare definitiva a fost precedata de o alta procedura, respectiv a solutionarii plangerilor indreptate impotriva rezolutiilor parchetului de neincepere a urmaririi penale, aspect evidentiat in partea referitoare la istoricul si succesiunea procedurilor. De altfel, nici parchetul nu a negat la data cand au avut loc dezbaterile in fond asupra cauzei, cercetarea paralela a dosarelor, ci doar a sustinut ca acestea au avut ca obiect infractiuni diferite. De asemenea, nici Parchetul nu a sustinut ca s-ar fi descoperit fapte noi dupa finalizarea primei proceduri”.

CAB a constatat ca a existat violarea articolului 6 din CEDO, referitoare la un proces echitabil. Cele doua instante care l-au condamnat pe Staicu nu au vazut autoritatea de lucru judecat, pentru ca au luat in calcul numai NUP-urile procurorilor, nu si confirmarea lor prin decizii definitive ale instantelor

Cele trei judecatoarea care sunt acum cercetate de procurorii DNA pentru ca au indraznit sa dea o asemenea decizie au aratat ca: “Dincolo de existenta paralela a procedurilor penale, multiplele declinari si disjungeri din dosarele de urmarire penala aflate pe rolul parchetelor din Craiova si Bucuresti au condus la instrumentarea acestora in mod defectuos, astfel incat s-a ajuns, ca in urma faptului ca nu au avut numar unic de inregistrare sa aduca, prin ele insele, o violare si a dispozitiilor art. 6 din Conventie, referitoare la un proces echitabil (chiar si in baza procesuala a urmaririi penale), pe langa dispozitiile art. 4 din Protocolul nr. 7 al aceleiasi conventii. (…)

Exceptia autoritatii de lucru judecat s-a invocat si in fata instantelor de apel si recurs, cele care au pronuntat hotararile de condamnare.Aceasta imprejurare ar putea suscita discutii in sensul ca respectivele instante, intr-adevar au considerat ca nu exista autoritate de lucru judecat. Numai ca argumentele infatisate de aceste instante in exprimarea refuzului recunoasterii autoritatii de lucru judecat, sunt in numar de doua si sunt expuse intr-o singura fraza: ’O rezolutie pronuntata de catre procuror in cadrul urmaririi penale nu poate avea autoritate de lucru judecat in fata unei instante de judecata, iar in respectivele dosare in care a fost judecat inculpatul anterior au fost conexate la prezenta cauza, aceste infractiuni constituit in realitate acte materiale din prezenta cauza’ (decizia penala nr.802/A/2001 a Tribunalului Bucuresti – pag 70). La randul sau, Curtea de Apel Bucuresti se refera la acest motiv de recurs – privind autoritatea de lucru judecat – tot intr-o singura fraza aratand ca: ’….acest motiv a fost invocat si in apel, cand instanta s-a pronuntat in sensul respingerii, motivare pe care Curtea o mentine, in sensul ca nu exista situatia prev. de art. 2781 alin. 11 Cod procedura penala care face referire la alin. 8 lit. a in legatura cu respingerea plangerii impotriva rezolutiei procurorului’.

De remarcat ca aceste instante, in scurta lor referire la aceasta chestiune, au omis sa sublinieze ca, de fapt, rezolutia pronuntata de catre procuror fusese consfintita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva (nici macar nu s-a amintit acest aspect). De altfel, nici procurorul de sedinta nu a negat cercetarea paralela a dosarelor, ci doar a sustinut ca fiecare cauza a avut ca obiect infractiuni diferite, dar si acest aspect a fost tratat, pe larg, anterior. 

In concluzie, ce se impune a fi subliniat faptul ca, cele trei hotarari judecatoresti definitive, pronuntate de catre Curtea de Apel Craiova (nr.1057/27.09.2010, nr.292/11.03.2010 si nr.683/29.06.2009), conform procedurii reglementate de art.2781 Cod procedura penala, prin care s-au confirmat ca legale si temeinice solutiile de neincepere a urmaririi penale ale Parchetului, au acoperit intreaga perioada infractionala, compusa din aceleasi acte si fapte materiale retinute in sarcina petentului condamnat contestator Nutu Dinel„.

 

* Cititi aici decizia de admitere a contestatiei in anulare data de CAB